Hidrocel cronic

Istoric clinic Un bărbat în vârstă de 80 de ani, cu ciroză hepatică alcoolică și varice esofagiene, s-a prezentat cu hematemeză. Examinarea a evidențiat spider naevi, ascită mare și o tumefacție scrotală care a transmis lumină roșie la transiluminare. A avut o altă hematemeză severă și a decedat la scurt timp după internare. Patologie Specimenul include testiculul, tunica vaginalis și cordonul spermatic. Tunica vaginalis este îngroșată, cu o cavitate destinsă, în timp ce testiculul este normal. Aceasta reprezintă un hidrocel cronic secundar comunicant. Informații suplimentare Hidrocelul este fluid între straturile parietal și visceral ale tunicii vaginalis. Hidrocelele pot fi comunicante (conectate la cavitatea peritoneală) sau necomunicante. Hidrocelele comunicante rezultă din eșecul închiderii procesului vaginal și pot apărea la naștere sau ulterior din cauza presiunii intraabdominale crescute, cum ar fi insuficiența cardiacă sau hepatică. Hidrocelele necomunicante apar din dezechilibrul fluidelor cauzat de infecții, tumori, traumatisme sau obstrucție limfatică. Pacienții se prezintă cu o masă scrotală care poate fi unilaterală sau bilaterală. Hidrocelele comunicante pot fi reductibile și își modifică dimensiunea sub presiune; cele necomunicante sunt de obicei fixe. Tumefacțiile sunt în general nedureroase, cu excepția cazurilor complicate. Hidrocelele mai mari pot cauza iritații sau infecții ale pielii. Diagnosticul este clinic, ajutat de transiluminare și ecografie pentru a exclude alte afecțiuni testiculare. Markerii tumorali (AFP și B-HCG) pot exclude cancerul. Multe hidrocele congenitale se rezolvă până la vârsta de 2 ani; hidrocelele persistente sau simptomatice necesită reparație chirurgicală pentru a evita riscul de hernie. Tratarea cauzei subiacente poate rezolva, de asemenea, hidrocelele reactive.